” Dragostea este dusmanul. Dintotdeauna si cateodata voit, poetii ii dau alt sens. Dragostea este batranul macelar. Dragostea nu este oarba. Dragostea e un canibal cu o perspicacitate extrem de acuta. Dragostea e ca o insecta; intotdeauna infometata.” – ‘Christine ‘ – Stephen King
”... nu credeam in astfel de lucruri cum ar fi blestemele si emotiile care persista si devin rancede, laptele stricat al viselor. Nu as fi putut sa concep ca exista o putere a trecutului care intinde oribile brate descarnate spre cei vii “ – ‘Christine ‘ – Stephen King
Asculta abatuta radioul, concentrandu-se pe vocile usor pitigaiate ale comentatorilor, ca mai apoi sa schimbe frecventa. Toata ziua se plimbase dintr-o camera in alta. Shiro inca dormea, de abia mancase ceva, bause foarte putin desi avea febra, iar ea era ingrijorata peste masura. Dezgustata si de ultimul post de radio gasit, Yume il inchise, rezistand impulsului de a sparge micutul aparat. Aveau suficienti bani ca sa ia altul mai performant, insa ei venisera in acest oras cu scuza patetica de a fi niste studenti prapaditi veniti de peste ocean pentru a invata mai bine aici. Se zvonea prin Ardos ca primisera casa aceasta ca un fel de cadou prin nu stiu ce bursa, fiind atat de multi si toate cele. Insa nu era chiar asa!
Cumparasera casa aceasta cu mai bine de o suta de ani inainte, si o renovasera pe parcurs, transformand-o in ce era astazi. Tot timpu facusera asa. Insa, de multe ori se intreba de unde aveau banii necesari, si imediat ii venea raspunsul : toti munceau. Ea, spre exemplu era hacker si broker, o combinatie destul de periculoasa. Esmet era un soi de inginer, tehnician, Mario se ocupa de decoruri si era un arhitect renumit, desi nu se prezentase niciodata la nici o intrunire, si nici nu isi lasase poza pe undeva. Pur si simplu prinsese valul potrivit la un moment dat si il urmase. Elliot era diagnostician si creator de moda. Nu foarte priceput, mai mult avangardist, insa se pareau ca fetele din toata lumea ii cumparau creatiile, laudandu-se cu ele. Elizza? Ei bine, blondina era super buna ca mecanic. Insa prefera sa nu faca nimic, poate doar sa stea si sa isi ingrijeasca manichiura deja perfecta.
Yume mai avea si o firma la care era director adjunct, desi, daca stam sa ne uitam la rata de productivitate impusa in ultimii ani, ea era mai mult director, decat un adjunct. De aici isi putea furniza dosarele cu privire la transferuri si bursa, caci firma respectiva se ocupa cu recrutarea, in timpul liber, a tinerelor talente. Asa isi crease alibiul perfect pentru acest oras, fara sa fie suspectata macar o secunda. Si cine, in toate facultatile mintale, ar fi suspectat o premianta care aducea un prestigiu intregii regiuni numai pentru ca se prezenta la ore ?
Muncita de ganduri razlete, inca nestiind ce sa faca in privinta pericolului care ii ameninta ca o furtuna manioasa, Yume fugi cu o viteza incredibila din camera ei unde aranja in cateva secunde rafturile intregi cu cd-uri si dvd-uri si cele cu manuale si carti de toate soiurile, ca mai apoi sa se intoarca inspre pat si sa il refaca, apoi sa fuga in bucatarie si sa isi munceasca nervii acolo, aranjand, mutand si bolborosind numai pentru ea. Era nelinistita si stresata, si nu era nimeni in casa care sa o potoleasca.
Toti plecasera catre orasele din vecinatate ca sa ia diferite lucruri necesare activitatilor lor. Nimeni nu se uita la niste pusti pe motociclete, chit ca ele erau cele mai rapide din intreaga lume, valorand miliarde de dolari. Asa ca fugira pe acei monstri pe doua roti inca de la patru dimineata.
Acum se facuse douasprazece, iar tanara roscata astepta un semn, uitandu-se la stirile care rulau la acea ora, sperand ca nici o crima nu avusese loc, insa stia ca ceva avea sa apara intr-un sfarsit. Cand nici macar comentatorul sportiv sau cel de la vreme nu anunta nimic interesant, cum ar fi o accidentare spectaculoasa si iesita din comun a vreunui fotbalist celebru care se intampla sa fie prin Arizona, Phoenix, sau vreo furtuna tip uragan undeva in desert cauzata de aparitia vreunui animal strain, Yume ofta, inca tremurand, inchizand ochii.
Urechile ei prinsera imediat fosnetul patului de la etaj, si, grabindu-se, folosindu-se de viteza inceata a unui om, urca la etaj, intrand in prima camera pe dreapta.
-Hei ... vocea usor somnoroasa a brunetului de pe pat o facu sa zambeasca.
Macar el era bine, si se parea ca se insanatosise.
Ii zambi, ducandu-se mai aproape de pat si ii lua temperatura. Baiatul era intreg. Si pana si stomacul i se potolise. Ofta fericita si ii lua mana lui dreapta intra ei. Voia sa ii zica ceva, insa privirea brusc fixa a tanarului o facu sa isi piarda cuvintele. Se privira in tacere vreme indelungata, pana ce Shiro gasi de cuviinta sa intrebe :
-Nu m-a sunat nimeni nu?
Scuturand din cap a negatie, Yume se ridica si se indrepta spre usa in acea maniera fascinanta, cea care il facea mereu pe brunet sa icneasca a placere.
-Iti voi aduce ceva de baut si de mancare ! ii zambi roscata, imblanzindu-si atitudinea socata si oarecum ostila.
Cobora scarile dintr-o saritura, fara sa se uite inapoi, si merse degajat catre bucatarie.
”- Acum, stirile de ultima ora! In aceasta dupa-amiaza un grup de tineri au fost dati disparuti in apropierea iesirii din padurea de langa orasul Forks. Masina acestora a fost gasita rupta in bucati la numai un kilometru de intrarea in oras. Banchetele din spate erau pline de sange, iar geamurile erau sparte. Cetatenii orasului Forks sunt atentionati cu privire la aparitia unor animale ciudate si feroce ce se ascund in padure. Acum, reporterul nostru de la fata locului.... “ insa ea nu mai auzi nimic.
Tremura toata, ochii ei privind in gol undeva in fata, in timp ce analiza pe toate fetele situatia actuala. Creaturi ciudate! Morti suspecte! Si acea masina gasita bucati. Cum de se apropiasera atat de mult de ea, iar ea sa nu simta?
Yume POV:
Ce se intampla? De ce tocmai acum ? Asteptasera pana acum ca baiatul sa se insanatoseasca, sau de ce tocmai acum? De ce eu ?
Am intins mana ca sa deschid usa de la bucatarie, insa nu mai vedeam in fata nimic altceva decat o ceata rosie, iar in urechi imi vajaiau urletele de deznadejde ale fostelor mele victime. Nu era normal ca ei sa vina acum! Puteau sa mai astepte.
M-am intors pe varfuri imediat si am sarit catre scara, ca in secunda urmatoare, intr-o invalmaseala de culori si sunete sa ma reped la creatura misterioasa care il ridicase pe Shiro din pat. Il tinea de gat, iar gura spurcata si alba ca marmura se apropiase de pielea fina si fragila a baiatului, clempaind lacoma dupa sangele ce curgea sub ea. Imi era sila de situatia actuala. M-am incordat si mi-am izbit umarul drept in abdomenul descoperit al vampirului, osul paraindu-mi cand intra in ceva tare ca piatra, care scartai lugubru.
Un marait jos imi parasi buzele, si l-am prins pe Shiro, fara sa gandesc, fara sa ma uit la el, desi stiam ca era ingrojit, si ca nu mai stia ce sa inteleaga.
Vampirul cel hidos, desi era chiar opusul daca stateai sa te uiti la el, caci era un barbat, zambi dulceag catre mine, si facu un pas inapoi, in timp ce eu ma chinuiam sa il protejez pe Shiro. Ma temeam pentru viata lui, mai ales ca eram singura intr-o camera micuta cu vreo trei creaturi albe si indestructibile incercuindu-ma. Poate ca aveam agilitatea unui sugator de sange combinata cu rezistenta unui varcolac, deci, eram cu mult mai puternica decat ei, eu tot ma temeam pentru baiatul care tremura in bratele mele. Ma temeam caci puterea asceasta nemasurabila i-ar putea face rau.
Il tineam de umeri, sprijinit de pieptul meu, in timp ce eu ma arcuiam peste el, maraind si sasaind la acele stane de piatra din fata mea.
-Chiar ai de gand sa il protejezi? cel pe care il lovisem mai devreme ma intreba, glasul lui fin ca matasea creindu-mi fiori reci pe sira spinarii, lasandu-i sa se rostogoleasca si sa imi inghete inima .
-Nu stia nimic de noi! Sau de voi... Sau de lumea asta spurcata! am harait, tremurand toata, luptandu-ma cu lacrimile, in timp ce brunetul isi plimba privirea dintr-o parte in alta, incercand sa inteleaga ce se intampla.
Dar vampirul rase.
Everyone’s POV:
Glasul ca un clopotel purtat de vant rase, in timp ce Yume facu un pas inapoi, tragandu-l si pe baiatul socat impreuna cu ea. Ii era frica, era evident acest lucru, dar ce se intampla de fapt?
De ce spusese Yume ca el nu stia de lumea lor? Nu traiau cu totii pe acelasi Pamant? Dar stai... ei nu pareau normali.
’Yume? Ce esti tu?’ se gasi ca se intreaba in tacerea propriei minti tanarul Shiro.
Cand vampirul se mai calma, ochii rosii fixandu-se lacomi pe fiinta vie si ispititoare din bratele protective ale fetei, tensiunea din camera crescu.
-Lionheart.. Da-ne baiatul! Iti promit ca nu va simti nimic... i se adresa cu calm acea creatura mistica fetei.
Shiro insa nu putu sa isi dezlipeasca privirea de la cele patru fiinte mistice din camera. Erau atat de frumosi, dar si atat de inspaimantatori incat nu puteai sa te apropii prea mult. Aveau pielea de un alb imaculat, si parea mai rezistenta ca otelul caci stralucea metalic in lumina stravezie din camera. Erau patru barbati, toti diferiti dar asemanatori. Ochii rosii si caninii care ieseau de sub buze, dezgoliti, luceau amenintator la toti. Insa cel care vorbise era cel mai inalt si cel mai batran, daca era sa te iei dupa trasaturi. Chit ca legendele spuneau ca ei nu imbatraneau, se putea vedea clar cine era mai mare. Inghitind in sec, Shiro le analiza trasaturile pe dupa umerii tremuratori a roscatei. Cel din fata lor era brunet, inalt cu pieptul musculos iesit usor in fata ca si cum ar fi fost umflat, insa pelerina care ii acoperea tot corpul de la gat in jos, nu prea lasa nimic la voia imaginatiei. Era foarte mare, si dupa toate aparentele, foarte puternic. Barbia lui era rotunjita in fata, avea un nas drept, buze carnoase si roz, ochi cu gene lungi, iar pupilele de un rosu intens erau marite, ochii miscandu-i-se cu repeziciune in cap, parca analizand toate obiectele din camera si facand un plan de bataie. Aducea un pic cu un neamt, insa imprumuta ceva din severitatea si ferocitatea rusilor. Parul tuns scurt si carliontat i se zbarlise pe cap cand Yume facu un alt pas inapoi. Ceilalti erau destul de tineri, pana in douazeci de ani. Cel din fata lui avea pe putin douazeci si sapte, insa nu aveai cum sa spui precis. Doi dintre cei din spate erau negri, desi paloarea aceea cadaverica a conducatorului lor le spalacise propria lor culoare. Pareau sa fie gemeni, inalti si musculosi, aducand cu niste fotomodele masculine. Ultimul era un blond cu trasaturi efeminate. Parea cel mai tanar, optsprezece ani poate, si poate nou in astfel de situatii, deci, tremura a nerabdare. Sau era furie?
-Da-ne baiatul Lionheart si vei supravietui ! marai neindurator brunetul cel chipes, in timp ce randurile se stransera in jurul lor.
-NU IL VETI TRASFORMA INTR-O LIPITOARE MIZERABILA CA SI VOI ! urla din toti rarunchii fata, sarind catre fereastra, uimindu-i pe cei patru asasini.
Insa, exact cand picioarele ei atinsera pamantul ei deja se aflau langa ea, pregatiti sa o atace.
-Ma vei ierta? vocea ei joasa il facu sa tresara.
De ce ii soptea astfel de lucruri? Acum isi gasise timp de sentimentalisme ? Normal ca o va ierta, doar tinea la ea nu? Asta daca va mai apuca sa traiasca inca vreo doua secunde ca sa ii spuna.
-Da... sopti pana la urma Shiro, vocea lui gatuita de frica care nu ii dadea pace.
Acoperindu-i urechile, una punand-o pe pieptul ei, cealalta astupand-o cu propria ei mana, Yume se ridica in picioare impreuna cu tanarul a carui viata valora foarte mult pentru ea acum si, stralucind toata, un val mov acoperindu-i pe amandoi, dadu drumul unui tipat incarcat de energie care ii zbura pe cei trei vampiri mai tineri la mare distanta. Mainile si picioarele lor fura smulse cu o deosebita cruzime si aruncate in toate partile departe de trunchiurile lor miscatoare.Urlau in agonie, insa pentru urechile tanarului om ele erau niste soapte purtate de vant. Nu era nici urma de sange, poate doar o substanta verzuie care se prelingea de pe scoata unui copac in apropierea caruia unul din cei tineri fusese rupt in bucati cu un sunet asurzitor, ca de sticla harsaita cu cheia. Cel care ramase in fata ei, gata de atac, incordat peste masura, lasand scutul mintal pe care il pusese in jurul sa cada, si prinzandu-si mana dreapta smulsa de puterea roscatei din fata lui, se lasa in jos, aplecandu-se ca o felina supra dimensionata, urmarind-o intens cu ochii lui rosii lucitori.
-Nu te-ai schimbat Vladimir ! Yume rase, ascunzandu-l pe Shiro in spatele ei in timp ce lua aceeasi pozitie ghemuita ca si adversarul ei.
-Tu esti la fel de mortal de frumoasa ca si ultima data! o complimeta vampirul ranjind sardonic, un hohot adanc de placere huruindu-i in piept.
Nu dura mai mult de o secunda ca amandoi sa sara unul la celalalt, muscandu-se si zgariindu-se. Insa, cand picioare fetei atinsera solul din nou, Vladimir se afla legat fedeles cu ceea ce pareau a fi niste cordoane mov inchis, in timp ce fata gafaia de efort, strangandu-le in jurul lui.
-Spune-le superiorilor tai ca nu vreau sa il transform. Lasati-l sa traiasca! Ii voi sterge memoria! marai scurt fata, mai multe obiecte luminoase mov ridicandu-se in aer, in timp ce ea se invarti pe loc si le trimise zburand, departe in padure. Vladimir urla infuriat si neputincios in timp ce disparu departe de locul unde se afla prada sa, iar memoria lui de pana atunci, dar nu toata, fu controlata iar anumite lucruri fura sterse definitiv.
Gafaind, inghitind inapoi sangele pe care ar fi trebuit sa il scuipe, Yume se balabani pe picioare, nesigura, in timp ce se indrepta catre baiatul care se uita uimit la ea.
-Deci asta esti ? Nu esti om ? Vei.... insa nu mai apuca sa continuie caci lesina in secunda urmatoare, o ceata neagra punand stapanire pe el.
Uita de toate cele intamplate in acea ora de cosmar.
Insa ce se intampla cu biata Yume, secata de orice putere, tremurand toata cu rani adanci sangerande brazdandu-i corpul? Ce va face ea daca prietenii ei nu se vor intoarce? Ce va face cu acest baiat? Trebuia sa il ascunda! Il va ascunde si totul se va intoarce la normalitatea aceea ciudata de dinainte. Trebuia sa se intample asa, ori ea isi va pierde viata ! Si nimic nu o va mai salva de data asta !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu